Disbioza reprezintă starea opusă eubiozei, adică dezechilibrul microorganismelor care trăiesc în și pe corpul nostru, în special în tractul gastrointestinal.
Microflora intestinală reprezintă ansamblul bacteriilor și altor microorganisme din tractul digestiv, esențiale pentru sănătatea digestivă dar și a întregului organism.
În condiții normale, flora intestinală conține o mare varietate de microorganisme benefice, cu roluri importante în procesele de digestie și absorbție a nutrienților, sinteza vitaminelor și protecție împotriva agenților patogeni.
Pierderea echilibrului dintre speciile de microorganism rezidente la nivel intestinal poate genera tulburări digestive și poate afecta chiar și imunitatea sau sănătatea generală.(1)
Disbioza se referă de fapt la scăderea numărului, diversității și acțiunii bacteriilor sănătoase și creșterea celor potențial patogene.
Cauzele disbiozei
Disbioza apare ca urmare a mai multor factori care modifică flora microbiană intestinală, printre cauzele principale numărându-se:
- Utilizarea excesivă a antibioticelor – Antibioticele distrug atât bacteriile dăunătoare, cât și pe cele benefice, afectând echilibrul microflorei.(2)
- Dieta nesănătoasă – Consumul excesiv de alimente procesate, zahăr rafinat, grăsimi nesănătoase și carbohidrați simpli poate favoriza înmulțirea bacteriilor patogene.(3)
- Stresul cronic – Nivelurile ridicate de stres afectează digestia și imunitatea, contribuind la dezechilibrele microbiene.(4)
- Bolile cronice – Afecțiuni precum diabetul, boala inflamatorie intestinală sau sindromul colonului iritabil (IBS) pot contribui la disbioză.
- Infecțiile: Infecțiile gastrointestinale pot altera compoziția microbiotei (5).
- Sedentarismul – Lipsa activității fizice influențează negativ metabolismul și flora bacteriană.
Factori de risc
Disbioza poate apărea la orice persoană, însă există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta acest dezechilibru:
- Vârsta – Persoanele în vârstă sunt mai predispuse la disbioză din cauza schimbărilor naturale ale microbiotei.
- Alimentația deficitară – Lipsa fibrelor sau alimentelor ce contin bacterii benefice (ex. muraturi, branzeturi fermentate) sau prebiotice din alimentație favorizează apariția disbiozei.
- Utilizarea prelungită a medicamentelor – Pe lângă antibiotice, medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) și inhibitorii de pompă de protoni (IPP) pot contribui la aparitia disbiozei
- Consumul excesiv de alcool și fumatul pot perturba echilibrul bacterian din intestin.
- Condițiile de mediu – Expunerea la agenți poluanți sau contactul cu diverse microorganisme patogene pot contribui la modificarea florei intestinale.
- Igiena orală precară: O igienă orală deficitară poate duce la dezechilibre bacteriene în cavitatea bucală și nu numai.
Cum este diagnosticată disbioza
Diagnosticul disbiozei implică adesea un set de analize și evaluări menite să evalueze starea microbiotei intestinale. Cele mai utilizate metode de diagnostic includ:
- Analize de scaun – Acestea ajută la identificarea bacteriilor prezente și la evaluarea diversității microbiene.
- Teste genetice ale microbiomului – Testele de secvențiere genetică pot oferi informații detaliate despre compoziția microbiomului.
- Teste de permeabilitate intestinală – Acestea sunt utile pentru a detecta eventualele leziuni sau inflamatii ale mucoasei intestinale, asociate frecvent cu disbioza.
- Teste pentru detectarea markerilor inflamatori – Niveluri serice crescute ale markerilor inflamatori pot sugera prezența inflamației asociate disbiozei.
Consultati un specialist gastroenterolog pentru un diagnostic corect, mai ales că simptomele disbiozei pot semăna cu ale altor afecțiuni digestive.
Disbioza poate fi prevenita?
Prevenirea disbiozei este posibilă prin respectarea unui stil de viață sănătos și prin măsuri care promovează o floră intestinală echilibrată:
- Alimentație echilibrată – Consumați alimente bogate în fibre, microorganisme benefice și prebiotice. Produsele fermentate, precum iaurtul, kefirul, varza murată și kombucha sunt surse naturale de bacterii bune. Suplimentele cu bacterii benefice sunt și ele o soluție la îndemână.
- Evitarea excesului de antibiotice – Antibioticele ar trebui administrate doar la recomandarea medicului și numai când este necesar.
- Gestionarea stresului – Practici precum meditația, yoga sau activitățile recreative pot ajuta la reducerea nivelurilor de stres, protejând astfel sănătatea intestinală.
- Hidratarea corespunzătoare – Apa este esențială pentru menținerea sănătății intestinale și pentru eliminarea toxinelor.
- Exercițiile fizice – Activitatea fizică regulată ajută la îmbunătățirea digestiei și la menținerea unei microbiote echilibrate.
Tratarea disbiozei
În cazul în care disbioza a fost diagnosticată, restabilirea echilibrului microflorei intestinale se poate realiza printr-o combinație de suplimente cu bacterii benefice, prebiotice și ajustări alimentare, toate coordonate de un specialist.
- Suplimentele cu microorganisme benefice – ajută la refacerea echilibrului bacterian. Există mai multe tulpini de bacterii bune care pot fi recomandate si adaptate în funcție de starea fiecărei persoane.
- Prebioticele – Acestea sunt componente alimentare care hrănesc bacteriile benefice și ajută la creșterea lor.
- Dieta adaptată – Dietele specializate, cum ar fi dieta FODMAP, pot fi de ajutor în tratarea disbiozei, prin reducerea alimentelor care contribuie la dezechilibrul microbian.
- Reducerea inflamației – Anumite suplimente și alimente cu proprietăți antiinflamatoare (precum turmeric, ghimbir și Omega-3) pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
Concluzie
Disbioza este o condiție complexă, dar poate fi gestionată printr-un stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată și, atunci când este necesar, prin tratamente medicale specifice.
Cunoașterea cauzelor de apariție a disbiozei, simptomelor și metodelor de tratament oferă un plus celor ce doresc să își mențină sănătatea intestinală în condiții optime.
Acestea sunt suplimente alimentare și nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos. Citiți cu atenție prospectele și informațiile de pe ambalaj. Pentru a raporta o reacţie adversă la un produs Zentiva/Labormed Pharma, vă rugăm să contactaţi serviciul de farmacovigilenţă: [email protected]; tel: (+40) 021.304.7597 (call-center).
Dysbiosis: What It Is, Symptoms, Causes, Treatment & Diet https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/dysbiosis
